Atenție la stres și la consecințele sale asupra inimii

Munca, creșterea copiilor, treburile casnice… pe scurt, toată această multitudine de obligații înseamnă că orice factor poate fi resortul care provoacă stresul unei persoane. Acest disconfort este atât de interiorizat încât îl asociem doar cu simptomele sale vizibile, cum ar fi transpirația sau nervozitatea, fără a lua în considerare alte consecințe grave, cum ar fi bolile cardiovasculare, considerate a doua cauză de deces, și chiar modificările hormonale la femei.

Pentru a face față provocărilor toamnei în condiții de sănătate, l-am contactat pe doctorul Jaume Riba Casellas, specialist în cardiologie la Spitalul Quirónsalud BarcelonaAcest link se va deschide într-o fereastră nouă, care ne-a adus mai aproape de problema stresului și ne oferă câteva sfaturi pentru a încerca să-l controlăm, ajutându-ne astfel să avem grijă de inima noastră.

Ce este stresul și ce schimbări provoacă?

Este o reacție fiziologică, psihologică și comportamentală a oamenilor atunci când aceștia primesc presiuni externe sau interne și încearcă să se adapteze la situație. De fapt, este un mecanism de supraviețuire care a fost întotdeauna legat de ființele umane și care este necesar, iar noi putem face diferența între stresul bun, cunoscut sub numele de eustres, și stresul rău, care este distresul.

Concret, există anumite elemente fizice sau psihice care pot fi stresante pentru unele persoane și care le pun „în alertă”, adică determină organismul să își concentreze activitatea asupra creierului, inimii și mușchilor, omițând alte organe, ceea ce este cunoscut sub numele de „răspuns la stres”. La rândul său, persoana experimentează unele schimbări în corpul său.

Cum se manifestă stresul din punct de vedere fizic?

Mai exact, în organism apar o serie de modificări, cum ar fi:

  • Creșterea numărului de trombocite și de globule roșii din sânge
  • Accelerarea ritmului cardiac și a respirației.
  • Creșterea tensiunii arteriale
  • Dilatarea pupilelor
  • Creșterea transpirației
  • Fazele stresului și caracteristicile acestora
  • Se observă următoarele trei faze:
  • Faza de alarmă, care necesită un aport mare de energie și în care persoana încearcă să se adapteze la schimbare, precum și să facă față acesteia.
  • Faza de rezistență, la care se ajunge în cazul în care prima fază nu este depășită în mod adecvat; rezervele sunt atunci complet consumate și se poate trece la o etapă finală.
  • Faza de epuizare, care este considerată a fi ultima fază; stresul devine patologic.
  • Stresul patologic, faza cea mai îngrijorătoare
  • În cazul în care răspunsul la o situație stresantă este prea mult sau prea puțin, se poate ajunge la stres patologic.

Cauzele includ:

  • așteptările sportive (acestea declanșează adesea stresul fizic)
  • cerințe ridicate la locul de muncă
  • Complicații în mediul familial
  • Probleme financiare
  • Alte cerințe ale rutinei zilnice
  • La un nivel social mai larg:
  • Conflicte armate
  • Atacuri
  • Dezastre naturale
  • Ar trebui adăugat, de asemenea, că anumite caracteristici individuale pot împiedica un răspuns corect la stres:

Tulburări de personalitate

Boli organice genetice sau dobândite, cum ar fi ambiția excesivă, competitivitatea, atitudinea ostilă, negativismul, inhibiția socială, narcisismul, depresia, anxietatea, panica…

Cum afectează stresul sănătatea inimii?

Stresul poate fi asociat cu alte probleme de sănătate. De exemplu, anumite boli cardiovasculare pot fi stimulate de acest disconfort:

  • Accidentul vascular cerebral
  • Angină pectorală
  • Atac de cord
  • Hipertensiune arterială
  • Aritmii cardiace de tip malign.
  • Stresul este, de asemenea, inclus și în alte probleme comportamentale și psihiatrice, cum ar fi:

Anxietate
Depresie
Personalitate

Cum se tratează stresul?

Se recomandă ca atât stresul fizic, cât și cel emoțional să fie abordat de diverse specialități, inclusiv fizioterapie, psihologie și endocrinologie și nutriție. Uneori este benefică includerea tratamentului medical, a ședințelor cu psihologul și a activităților care dezvoltă meditația și relaxarea, inclusiv yoga, pilates și tai chi.

Pe lângă consultațiile față în față, este posibilă și contactarea online a psihologilor sau psihiatrilor specializați în îngrijirea sănătății mintale. În special terapia online împotriva stresuluiAcest link se va deschide într-o fereastră nouă, care prezintă strategiile necesare pentru gestionarea anxietății.

Măsuri practice pentru a evita stresul

Deși trăim într-o societate care generează stresul în sine, putem urma câteva orientări generale care, introduse în rutina noastră, ne vor ajuta să evităm stresul:

  • Reduceți consumul de băuturi cofeinizate și alcoolice, deoarece acestea ne stimulează.
  • Nu fumați
  • Dacă ceva ne provoacă stres, evitați acel lucru.
  • Păstrați-vă activi prin sport și alte activități fizice.
  • Nu uitați să vă odihniți noaptea, dar și în timpul zilei.
  • Ascultați melodii care ne relaxează
  • Respirația noastră participă la relaxarea musculară dacă este lentă și blândă.
  • Aveți o alimentație sănătoasă și echilibrată, evitând o alimentație bogată în grăsimi, zahăr sau sare.
  • Este foarte important să socializăm, să ne distrăm și să urmăm un stil de viață sănătos.